vf. Elbrus 5642m
Miercuri 5 august
Ne-am trezit la 00,40, ne-am echipat. Am mancat jumate dintr-un corny si-am baut putin ceai. Ma bucur c-am dormit bine!
eu si Ioana
E senin, luna e aproape plina. E frig!! La 1,20 ne-am intalnit cu Lucian, Daniel si Nicolae si-am plecat. O parte din echipa a plecat cu ratracul pana la stancile lui Pastuhov. Zapada e tare, numai buna de coltari. De la Priut traseul pare usor, dar se merge mult si e destul de abrupt.
Elbrus, vedere de la Butoaie
Tot drumul am avut mainile si picioarele inghetate. Au fost -20/-25 de grade. Ma opream la fiecare 15 min sa bat din palme, ca simteam ca-mi cad degetele. Am incercat sa merg mai repede, sa ma-ncalzesc, dar degeaba. Spre dimineata luna a devenit rosiatica si a apus peste crestele inzapezite. Abia asteptam sa rasara soarele! Pe drum foarte multa lume – sute de oameni, de toate nationalitatile.
La rasarit
Cand a inceput sa iasa soarele am scos aparatul foto, desi eram inghetata bocna. Muntele se reflecta pe orizont in forma de piramida, culorile rasaritului superbe, zapada tare trosnea sub coltari. Am facut poze si m-am bucurat foarte tare de soarele care ma incalzea.
Cativa rusi, in drum spre varf
Am fost in sa la 6,45 si pe varf la 8,45. Vantul a batut cu putere toata ziua. Fane, Florin si Vali din Sibiu au urcat cu parapantele pe varf, dar n-au avant vant sa poata zbura. Ce frustrant pentru ei! Sa care 15 kg pe varf si sa nu poata zbura! Lucian a urcat pe varf cu schiurile (in spate) si a coborat pe ele la Priut. Adi si-a carat schiurile pana in sa, dar a urcat pe varf fara ele. Toata stima pentru ei! Sa care atata greutate, cand si-asa e greu, fiind la altitudine!
Privire in urma, spre sa
Ioana a ajuns inaintea mea pe varf. M-am intalnit cu ea cand cobora. Ne-am felicitat si-am facut poze.
eu si Ioana, cu vf. Elbrus in fundal
vf. Elbrus 5642m
Am stat o ora pe varf, ceea ce, am aflat mai tarziu, nu se face. Mi s-a facut greata si aveam un ghem in stomac, care a disparut abia pe la Pastuhov. Am coborat incet cu Alin, care a avut rau de altitudine (greata si dureri de cap) si cu Dan.
La coborarea de pe varf
Am ajuns la cort pe la 14,00. Ioana stransese deja o parte din bagaje si am coborat la Azau. Asa as mai fi stat! Era cald in sfarsit! si as fi vrut sa savurez bucuria acelei zile!
Inapoi la Priut, dupa varf
Unii coborasera la Butoaie, unii mai coborau de pe varf, unii erau deja la Azau… Am coborat cu ultima cabina la 16,00 si ne-am cazat la hotel Vershina, cu 500 ruble/persoana/noapte. Ne-am intalnit pe o terasa cu Daniel, Lucian, Octavian si Nicolae. Am mancat shaslac si-am baut bere cu cola.
A fost un drum lung (aprox. 8 ore pt. mine), dar a meritat tot efortul! E foarte frumos in Rusia, iar in Caucaz e spectaculos!
